Încă...

Încă pot zbura... încă mă pot ascunde pe marginea mea de lume.
Încă sunetul pașilor mei răsună prin labirinturi în care râsul, fericirea și iubirea se rătăcesc.
Încă mă hrănesc din cuvinte semănate prin grădina sufletul meu.
Încă mă amăgesc pe mine că lumea este un loc al fericirii.
Încă mă bucur de naivitatea mea și crezul într-un mâine mai bun, ce se grăbește înspre mine.