Vinovăție

Mă dor umbrele palmelor mele, ce se lățesc peste pașii pierduți ai timpului.
O vinovăție inutilă se prinde de mine și-mi vorbește despre lipsa curajului, despre zilele în care eram în centrul timpului și l-am lăsat să plece.
Vinovăție!!! Ce textură ciudată are vocea mea când te rostește!